De lângă Iohannis, președintele Slovaciei vede în cotele obligatorii de refugiați „o temă politică moartă”

Întrebat ce măsură a discutat cu Klaus Iohannis despre posibilitatea ca cele două țări să construiască, eventual, un plan comun pentru a determina Uniunea Europeană să ia în considerare, mai degrabă, cotele voluntare de preluare a refugiaților, președintele Slovaciei a replicat: ”Cotele privind migranții au fost o propunere nefericită, o soluție nefericită și personal le consider o temă politică moartă”’.

La rândul său, președintele României a arătat că migrația este o problemă care poate să fie rezolvată doar dacă mergem la sursă – dacă Siria va fi pacificată, dacă partenerii și cei care însă nu sunt parteneri din Africa vor primi un ajutor substanțial pentru dezvoltare.

”În rest, suntem de părere că Europa are nevoie de frontiere externe sigure, și aici România cu siguranță joacă un rol foarte pozitiv. Noi am dovedit, chiar și în ultima perioadă, că știm foarte bine să apărăm frontiera externă a Uniunii, știm foarte bine cum să procedăm în cazul unor treceri clandestine în România. Cred că este important ca în Europa să căutăm soluții comune, să terminăm odată cu abordările care divizează Uniunea și să căutăm soluții care ne readuc împreună din nou. Această chestiune a migrației și felul în care îi tratăm pe imigranți, din păcate, a devenit o chestiune care divide Europa și nu aduce niciun fel de soluție. Trebuie să găsim o altă abordare, mai bună, comună și eficientă”, a accentuat șeful statului.

Președintele slovac a revenit și a remarcat că uneori ”se mai aud dinspre partea Pactului de la Vișegrad diferite puncte de vedere referitoare la criza migranților”.

”Eu sunt convins, ca și președinte al țării noastre, că, așa cum oamenii care sunt de succes, trebuie din punct de vedere moral, să ajute oamenii cu probleme, astfel fiecare țară de succes trebuie să aibă în vedere cum poate să ajute oamenii care fug din fața morții și a ororilor. Este o obligație morală a noastră. Iar a doua observație este solidaritatea. Și România, precum și Slovacia, avem graniță cu Ucraina. Noi putem să ne imaginăm dacă în Ucraina ar apărea o criză imensă, iar pe teritoriul Slovaciei ar intra câteva sute de mii de refugiați din Ucraina, că vom cere și noi ajutor la rândul nostru. Vom cere restului țărilor europene solidaritate, o rezolvare comună, așa cum și noi astăzi trebuie să ne comportăm la fel față de țările care au probleme cu criza migrațională și, benevol, în baza solidarității, să ajutăm și să întindem o mână”, a concluzionat Kiska.

Slovacia a depus în decembrie 2015 plângere la Curtea Europeană de Justiție (CEJ) împotriva deciziei Uniunii Europene de redistribuire a 120.000 de solicitanți de azil între statele membre ale Uniunii.